Ploaia binecuvântată
Autor: Samariteanul  |  Album: fara album  |  Tematica: Misiune
Resursa adaugata de samariteanul in 11/03/2010
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 2 voturi
Ploaia binecuvântată

Undeva în România...

În acea zonă nu se știa de mântuire prin jertfa Domnului Isus, era necesar să se faca o evanghelizare; după mai multe luni de vestire a Evangheliei de la om la om, nu se întrezărise nici o sperantă. Misionarul care venise acolo sa-L vestească pe Domnul Isus era dezamagit; spune el: dacă nici acum nu voi putea să fac ceva, voi pleca de aici.

La Casa de cultură din oraș s-a găsit disponibilitate la director, care în tinereţe făcuse facultatea în oraşul Timişoara și avea colegi pocăiţi, cum spunea el, și a fost cu ei la biserică. El a oferit sala și sonorizarea, totul era pregatit. Între timp s-au pus afișe prin oraş, oamenii au fost anuntați și verbal să vina la Casa de cultură să asculte Evanghelia, era prima manifestare de acest gen în oraş.

A venit ziua
întâlnirii, misionarul era în post și rugăciune. Spusese Domnului că dacă nici acum, după luni de încercare, nu se va întoarce nimeni la mântuire, va pleca din oraş. Luni de muncă, de alergare, de epuizare; oamenii nu primeau Cuvântul, puteai să discuți cu ei orice, aveau disponibilitate, dar când canalizai discuția spre suflet, mântuire, legătură personală cu Dumnezeu, te lăsau vorbind și plecau.

Ce să mai fac?
spunea misionarul, doar să mă rog. Avea un loc special de rugăciune, undeva în afara oraşului, unde Îi spunea Domnului dorința, de multe ori descurajarea, neputința. Doamne, m-ai chemat să vin aici și acum nu pot să fac nimic... aşa a spus Domnului înainte de a merge la evanghelizare.

A venit cu câteva ore înainte, să pună toate la punct, avea aduse pliante, Biblii, pe care le cărase cu mâinile din diferite locuri; dorea aşa de mult ca oamenii să-L găsească pe Mântuitorul Isus. A venit timpul, de la staţia de amplificare, cu un difuzor pus în balconul Casei de Cultură, le vorbea oamenilor că sunt invitați în sală. Este un program gratis, că vor primi un cadou și câte alte îndemnuri dar... nimeni nu intra în sala Casei de cultură. Pe platoul din fața Casei de Cultură erau peste 300 de oameni, dar nimeni nu intra înăuntru.

Ce să fac?
a spus misionarul, degeaba am pregătit sala, nu vin, am să mă duc la ei afară.

Şi a plecat, luând Biblia. S-a dus în mijlocul lor și a început să vestească pe Domnul Isus. S-a făcut liniște. În timp ce se predica Cuvântul, a venit la el un preot care a început sa-l înjure, l-a prins de cămaşă, să-l tragă afară din mulţime, atunci a început învălmăşeala. Unii spuneau: afară cu el. Altii: lasă-l să vorbească.

Dar... în acele momente, spunea misionarul, nu știu cum, nu era semn de ploaie, dar nişte nori negrii s-au apropiat de acel loc unde erau mulți arbori înalți, și deodată norii aceia au căzut peste acel loc, în câteva secunde apa a fost de 20 cm. Oamenii au fugit toţi din acel loc, rămânând numai ei, misionarul și preotul care trăgea de el şi-l înjura. Când a văzut ca nu mai era nimeni, l-a mai înjurat o data și a plecat.

Misionarul, văzând că totul s-a sfârşit aşa, s-a dus să mai ia ce avea în Casa de cultură, cu gând să plece de acolo. Când a urcat scările și a ajuns în sală, a rămas uimit, deoarece sala era plină de omeni, toate locurile, peste 300, erau ocupate. Oamenii aceia s-au ascuns de ploaie în localul Casei de cultură.

Misionarul, plângând și mulțumind lui Dumnezeu pentru minunea Lui, s-a dus în faţă şi a început să predice pe Isus.

Nu ştiu ce am predicat
, spunea misionarul, schița mea nu avea nici o valoare, dar am văzut foarte mulți oameni plângând, sorbeau cuvintele, vedeam că de fapt cuvintele veneau toate, parcă era ceva învățat, mi-am dat seama că Duhul Sfînt este la lucru. Oamenii erau atinși de puterea Duhului.

Şi când a făcut misionarul chemarea, peste 60 de persoane, plângând, au venit în față, au dorit să înceapă o nouă viață cu Isus.

Este mare
puterea Domnului, El poruncește și se face, minunile Lui însoțesc mărturia Cuvântului Său. Asa a început lucrarea Domnului în acel oraş. Pentru slava Domnului, Acela ce poate face tot ce vrea, ale Lui sunt toate, spre gloria Sa arătăm aceasta minune a Domnului.

Puterea prigonirii
"Ferice va fi de voi cind veti fi prigoniti..." spunea Isus. Da, cu adevarat ferice. Nu e prima marturie de acest gen de care aud. Adesea tocmai prigonirile sunt "cheia" cu care Dumnezeu deschide usa harului sau pt mintuirea multora, acolo unde aparent El nu face nimic. Spun aparent, pentru ca eu sunt sigur ca tot ce a fost acolo a fost si datorita constiinciozitatii acelui misionar, care, chiar daca nu a reusit sa vesteasca Cuvintul, sunt sigur ca totusi, macar unele lucruri tot a putut spune despre Dumnezeu oamenilor, si mai au fost si rugaciunile care lucrau (Dumnezeu l-a ascultat din prima zi). E minunata aceasta lucrare a Lui, mai ales cind la inceput nu se vede mai nimic, iar apoi, la un moment dat, oamenii incep sa se intoarca.
Adăugat în 15/03/2010 de cristi_202
Multi ani de atunci ,parca este un vis,mi se pare ca a fost ieri,acum cand privesc in urma ma bucur in Domnul Isus .A fost o lucrare deosebita ,care ma motivat mult sa continui lucrarea,si domnul a lucrat mult in Oltenia,El si-a proslavit numele si mii de oameni au ascultat Evanghelia manturii multii s-au intors la Domnul.Toata slava si onoarea sa fie a Domnului Isus.Pastor M.T.
Adăugat în 07/12/2018 de samariteanul
Statistici
  • Vizualizări: 2671
  • Export PDF: 1
  • Favorită: 1
  • Comentarii: 2
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut incomplet
Opțiuni